- despuiá
- vb.(sil. -pu-ia), ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. despói, 3 sg. şi pl. despoáie, 1 pl. despuiém; ger. despuínd
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
despuia — DESPUIÁ, despói, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeaţă. 2. tranz. A i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. tranz. A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăţa de coajă; a coji … Dicționar Român
despulhar — despuia, despouia dépouiller ; déshabiller ; dégarnir ; écorcher un lièvre, un lapin. voir aleujar, desabilhar, desvestir … Diccionari Personau e Evolutiu
desfrunzi — DESFRUNZÍ, desfrunzesc, vb. IV. refl. (Despre copaci sau despre pădure) A şi pierde frunzele. ♦ tranz. A despuia de frunze. – Des1 + [în]frunzi. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A desfrunzi ≠ a înfrunzi Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
dezbrăca — DEZBRĂCÁ, dezbrác, vb. I. 1. refl. şi tranz. A şi scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. 2. tranz. fig. A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). – lat. *disbracare. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004 … Dicționar Român
dezgoli — DEZGOLÍ, dezgolésc, vb. IV. tranz. şi refl. A lăsa sau a rămâne gol, a( şi) descoperi trupul sau o parte a lui; a (se) dezbrăca, a (se) despuia. – Dez + goli. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A (se) dezgoli ≠ a (se) înveli… … Dicționar Român
jupui — JUPUÍ, jupói, vb. IV. tranz. 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli. ♦ spec. A separa pielea de pe corpul animalului sacrificat printr un proces tehnologic la abator. ♦ refl. A se descuama. ♦ tranz. şi refl. A (se)… … Dicționar Român
despuiere — DESPUIÉRE, despuieri, s.f. Acţiunea de a (se) despuia şi rezultatul ei. ♢ Despuierea scrutinului = scoaterea din urnă a buletinelor de vot şi numărarea lor. [pr.: pu ie . – var.: despoiére s.f.] – v. despuia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
gol — GOL1, goluri, s.n. (La unele sporturi) Introducere a mingii în poarta echipei adverse; punct marcat în favoarea echipei care a reuşit această introducere. – Din engl. goal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GOL2, GOÁLĂ, goi, goale, adj … Dicționar Român
spolia — SPOLIÁ, spoliéz, vb. I. tranz. (livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înşelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăţi etc.; a prăda, a jefui. [pr.: li a] – Din fr. spolier. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004.… … Dicționar Român
beli — BELÍ, belesc, vb. IV. (pop.) 1. tranz. A jupui. 2. tranz. şi refl. A (se) juli. 3. tranz. (În expr.) A (şi) beli ochii = a deschide ochii mari; a privi cu mirare, prosteşte. ♢ refl. Ce te beleşti aşa la mine? – Din sl. bĕliti … Dicționar Român